Schimbarea telefonului – pentru mulți dintre noi este un moment așteptat cu nerăbdare de luni, dacă nu de ani. Pentru alții, însă, este o sursă de multe stresuri – transferul de date, contacte, învățarea unei noi interfețe, schimbarea obiceiurilor legate de dimensiune. Fără îndoială, se adaugă și neliniștea legată de dorința de a menține noul achiziționat în cea mai bună – posibil nesăbuită – stare, pentru cât mai mult timp.
Este evident că trebuie ales un husă care să își îndeplinească rolul – adică să protejeze telefonul – în același timp bucurând ochiul și nefiind prea inestetică pentru liniile sale. Alegerea este relativ simplă – producătorii se străduiesc să ofere opțiuni cu adevărat variate și adaptate la multe gusturi și nevoi. Facem o alegere, cumpărăm, aplicăm – subiectul este încheiat.
O situație ceva mai diferită are loc în cazul sticlelor temperate. Rolul lor este de a proteja ecranul de zgârieturi, impacturi și căderi – unii s-ar putea aventura să afirme că este un element mai important decât husa însăși. Alegerea, la fel ca în cazul huselor – este de asemenea considerabilă. De la cele mai ieftine propuneri din China, până la modele de cea mai bună calitate cu un finisaj din safir. Totuși, în această situație, simpla luare a deciziei și achiziția reprezintă doar jumătate – poate chiar mai puțin – din succes. Nu ne va folosi la nimic cea mai scumpă sticlă de pe piață, dacă vom eșua în montajul ei. 🙂
Aplicarea complet simetrică, uniformă și curată a protecției ecranului nu este, totuși, un proces atât de complicat pe cât ar putea părea – este suficientă o mică abilitate manuală, un colț de birou/masă curat pentru a efectua “procedura” și câteva minute de concentrare moderată. Prețul modest, al cărui cost ne va răsplăti cu o protecție a ecranului aproape de cea de fabrică și cât mai puțin invazivă.
Începem!
Setul de accesorii pe care îl găsim în ambalajul cu sticlă depinde, de obicei, de prețul pe care l-am plătit pentru protecția respectivă. În cazul propunerilor mai ieftine, nu avem de obicei altceva decât un set de șervețele uscate și umede cu alcool și un set de autocolante pentru “curățarea” ecranului. Pe de altă parte, propunerile din gama superioară au de obicei în set o cârpă din microfibră (care este cu siguranță mai eficientă în curățarea ecranului) și accesorii menite să faciliteze procesul de instalare – printre care, de exemplu, un cadru de montaj care va permite plasarea telefonului în el, ajutând la menținerea simetriei în timpul aplicării sticlei. Pentru nevoile acestui ghid, vom merge totuși “la liber”, alegând un montaj complet manual – contrar aparențelor, cadrele în unele situații mai mult dăunează decât ajută.
Pentru mulți, cea mai mare dificultate poate fi menținerea curățeniei în timpul montajului. Ce folos că sticla va fi aplicată perfect drept, dacă pe suprafața ei și pe ecran se vor aduna numeroase particule? Din păcate, nu există o baghetă magică care să elimine 100% fiecare particulă zburătoare din aer – deși ștergerea suprafeței pe care am decis să facem montajul cu o cârpă umedă va facilita cu siguranță procesul. O metodă populară este, de asemenea, realizarea “procedurii” de aplicare a sticlei temperate într-o baie aburită (de exemplu, după o baie) – umiditatea ridicată a aerului ne va garanta mai puține impurități suspendate în aer, ceea ce va duce la o “fereastră” mai lungă între îndepărtarea foliei de protecție de pe sticlă și aplicarea acesteia pe ecranul curat.
O greșeală foarte frecventă care îngreunează aplicarea corectă a sticlei temperate este pur și simplu… Poziționarea telefonului. Avându-l în față orizontal (pe latura mai lungă) avem posibilitatea de a prinde sticla de laturile mai scurte, ceea ce ne va oferi o manevrare mult mai confortabilă a sticlei și va facilita ținerea acesteia. O prostie aparentă, în practică schimbă însă cu adevărat multe.
Un alt pas teoretic inutil este… setarea unei tapete luminoase pe ecranul de blocare, care va permite să evaluăm clar unde se termină afișajul și unde încep cadrele. În prezent, majoritatea modelelor de telefoane sunt o placă de sticlă neagră, pe care nu este posibil să aplicăm sticla “din ochi”, sperând că am nimerit în mijloc. Marginea iluminată a afișajului ne va oferi un punct de referință, care ne va spori șansele de montaj simetric. De asemenea, merită să aplicăm sticla pe ecran “pe uscat”, înainte de a îndepărta folia – acest lucru ne va permite să evaluăm cum ar trebui să “țintim” în ultima etapă a montajului.
Înainte de a trece direct la aplicare, trebuie să ne asigurăm că ecranul este curățat cât mai bine posibil. O cârpă umedă cu alcool ne va ajuta în acest sens. Nu vă faceți griji dacă, după această etapă, pe ecran vor rămâne numeroase picături de lichid – în set vom găsi, de asemenea, un echivalent uscat, cu care ștergem suprafața umedă. Este foarte posibil ca, în ciuda acestui lucru, pe afișaj să fie vizibile particulele de praf menționate anterior – încercăm să le eliminăm “trăgându-le” cu șervețelul, cel mai bine spre o margine. Așa cum am menționat anterior, cârpele din microfibră vor facilita cu siguranță procesul, deși nu sunt esențiale.
Probabil ați observat că în setul cu sticlă se aflau mici autocolante amuzante. Acestea sunt acoperite cu un strat foarte subțire de adeziv – sunt folosite pentru a “pacli” ușor particulele de praf neascultătoare, pe care nu am reușit în niciun fel să le forțăm să părăsească suprafața ecranului cu ajutorul cârpei. Este suficient să o aplicăm pe afișaj, ținând cu degetele celălalt capăt – praful se va lipi de autocolant, iar pe ecran nu va rămâne nicio urmă.
Dacă ecranul a fost deja curățat, rămâne doar să apăsăm butonul de blocare – acesta va activa ecranul – și apoi să tragem limba foliei de protecție a stratului adeziv al sticlei. Trebuie să facem acest lucru cu o mișcare rapidă, fără întârziere – să ne amintim că fiecare secundă a acestei etape este o șansă pentru căderea particulelor de praf nedorite atât pe ecran, cât și pe stratul adeziv deja expus al sticlei.
Ținând sticla de colțuri (cel mai confortabil cu degetul mare și arătătorul) o aplicăm pe ecran, începând de la marginea superioară a telefonului (superioară – ca cea cu difuzorul și camerele). Găsim mijlocul simetriei – astfel încât fiecare margine a sticlei să fie la o distanță similară de marginea afișajului. Acest lucru necesită cea mai mare concentrare pe parcursul întregului proces de aplicare a sticlei temperate – merită să ne dedicăm un moment pentru a ne asigura că distanța sticlei față de fiecare margine a ecranului este cât mai apropiată posibil. Lăsăm uniform partea inferioară a sticlei să coboare, încercând să menținem o linie dreaptă a sticlei în raport cu laturile mai lungi ale telefonului.
După ce sticla s-a așezat complet, putem evalua dacă efectul este satisfăcător și dacă sub sticlă nu s-au găsit particule de praf. Dacă nu a fost cazul – apăsăm ușor sticla, glisând cu degetul arătător pe lungimea acesteia – ceea ce va lega stratul adeziv al sticlei de ecran. În cazul în care rămân bule de aer – le împingem cu cârpa/degetul în afara marginii sticlei.
Dacă, totuși, sticla aplicată “a fugit” în direcția uneia dintre margini mai mult decât ne-am dorit: în practică nu ar trebui să desprindem sticla deja aplicată – o îndoire puternică a acesteia poate duce la crăpare, de asemenea este ușor să deteriorăm marginea stratului adeziv, ridicând sticla cu unghia. Dacă, totuși, ne simțim capabili, iar sticla “nu s-a prins” bine de ecran – putem să o ridicăm ușor și să o mutăm, încercând să o desprindem de suprafața ecranului cât mai delicat posibil. Din nou – va fi util să activăm afișajul cu o tapetă luminoasă, ceea ce va evidenția marginile acestuia și ne va permite să evaluăm mult mai precis referințele simetriei.
În mod similar, situația este și cu nenorocitele particule de praf, care cumva s-au găsit sub sticlă. Se poate încerca cu delicatețe să ridicăm marginea sticlei temperate cu unghia (încercând totuși să nu ajungem prea adânc în partea adezivă a sticlei) – și apoi să introducem acolo a doua autocolantă, cu care anterior am curățat praful de pe ecranul gol, încercând să prindem pe adeziv nepoftitul de pe suprafața afișajului. Această manevră necesită însă o precizie chirurgicală – este foarte ușor să deteriorăm sticla însăși, stratul adeziv sau, ironia sorții, să lăsăm să intre mai mult praf. Nu este absolut recomandată, deși dacă simțul estetic nu vă permite să vă împăcați cu acest nepoftit între sticla de protecție și ecran – este totuși o metodă. 🙂
Rezultatul final ar trebui să arate cam așa.
Dacă ați reușit să vă apropiați de el – felicitări, anunțați-ne în comentarii: vom pregăti un certificat de aplicator de sticlă certificat, care fără îndoială va stârni respect și recunoaștere printre familie și prieteni. Dacă, totuși, ceva nu a mers bine pe parcurs – nu vă faceți griji, data viitoare veți trasa concluzii din asta. 🙂 Exercițiul face maestrul!
Lasă un răspuns